Efectele abuzului asupra copilului

Efectele abuzului asupra copilului

Familiile in care apare abuzul copiilor au probleme multiple: sociale, maritale, financiare, ocupationale, dificultati de comunicare, izolare, acceptarea violentei domestice si a pedepselor corporale. Incidenta abuzului creste cu cat sunt mai prezente elemente ca saracia, somajul, parinti care au fost la randul lor victime ale abuzului in copilarie, stresul familial, valori rigide focalizate pe pedepse etc.

Abuzul este un comportament agresiv sau necorespunzator indreptat asupra copilului sau a cuiva care se afla evident intr-o situatie inferioara si fara aparare si care are ca rezutat consecinte fizice si/sau emotionale negative. Abuzul poate fi de mai multe feluri: fizic, emotional, neglijarea si cel sexual.

Depistarea abuzului se poate realiza mai usor daca se tine cont de o serie de indicatori, precum: denuntarea abuzului de catre copil, prezenta bolilor venerice sau a unei sarcini la varste precoce, antecedente in familie, fuga repetata de acasa a copilului, izolare sociala, frica si neincredere in autoritati, autoblamare, depresie, comportament de suicid, abuz de substante, acuze somatice etc.

Efectele abuzului de toate tipurile asupra copiilor sunt, in primul rand, legate de faptul ca acestia isi formeaza o conceptie negativa despre lume si viata, aceasta devenind pentru ei amenintatoare si nesigura. Copii devin astfel anxiosi, labili emotional sau defensivi, cu dificultati de exprimare si de control emotional. Astfel de carente in dezvoltarea emotionala a copilului si lipsa de incredere de sine pot face dificila relationarea cu persoanele apropiate in cursul vietii de adult.

Consecintele abuzului asupra copilului sunt multiple:

  • Pot avea cosmaruri frecvente prin care retraiesc trauma in timpul somnului.
  •  Simptome somatice ca durerile de cap sau abdominale, varsaturi, stare de somnolenta sau de rau, tahicardia, tulburari respiratorii, se pot manifesta la acesti copii ca o forma de exprimare a starii de anxietate si de depresie cauzara de abuz. Cele mai dramatice cazuri pot prezenta rani grave, probleme medicale serioase, handicapuri sau chiar moartea.
  • Profunde sentimente de neputinta, de vinovatie, de murdarie, de respingere a propriei persoane si mai ales a corpului, de teama, ganduri si tentative suicidare.
  • Imaginea de sine va fi scazuta, copii crezand ca adultii au intotdeauna dreptate si ca ei au gresit si de aceea au fost tratati astfel. Copiii isi formeaza credinta irationala conform careia ei merita sa fie abuzati deoarece sunt vinovati pentru faptele pedepsite de adulti.
  • Copiii vor prezenta comportamente de evitare si retragere, temeri exagerate fata de unele persoane, de a merge acasa, tanjire dupa atentia altor persoane, oboseala, lipsa capacitatii de concentrare, plans, stare de foame, absente si intarzieri frecvente la scoala.
  • Totodata, apar probleme in dezvoltarea emotionala, copiilor fiindu-le greu, pe tot parcursul vietii, sa isi exprime emotiile sau sa inteleaga sentimentele altora, fie ca sunt pozitive sau negative. Acest lucru le va ingreuna relationarea sociala cu ceilalti.
  •  O parte din cei care au fost abuzati tind sa devina ei insisi abuzatori, cautand relatii cu persoane pe care le pot domina. Astfel ca o parte din copii abuzati vor deveni la randul lor parinti abuzivi. Copiii abuzati invata sa nu aiba incredere in adulti si dezvota in timp tuburari de comunicare.

 

Abuzul asupra copilului este nu numai apanajul claselor sociale sarace dar parintii copiilor abuzati, in toate statisticile, tind sa fie parinti cu un grad socio-economic si educativ slab, de cele mai multe ori someri si traind din ajutor social. Un numar relativ mic de parinti abuzivi poate fi caracterizat ca psihotic sau suferind de alte tulburari de personalitate. Un numar important de parinti abuzivi au fost la randul lor abuzati, maltratati, neglijati sau molestati in copilarie, au foarte putin sprijin emotional sau fizic din partea familiei si prietenilor si au tendinta de a cere exagerat de multe de la copil. Se recomanda acestora sa beneficieze de psihoterapie si consiliere, mai ales prin integrarea intr-un grup de parinti cu probleme similare.

Acolo unde exista violenta sau abuz, fie ca este vorba de cel fizic, sexual sau emotional, se recomanda apelarea imediata la specialistii din cadrul Protectiei Copilului. Aici, copiii vor beneficia de asistenta medicala si psihologica de specialitate in vederea vindecarii traumelor adanci lasate de abuzul celor care ar fi trebuit sa-i ocroteasca si sa-i iubeasca.

 

Ioana-Corina MARCU,

consilier psihologic experienţialist sub supervizare – formare in evaluarea si consilierea

experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei

ioanacorinamarcu.wordpress.com

Categories: Psihologie

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*