Maternitatea adolescentina sau tinere in situatii de risc

Maternitatea adolescentina sau tinere in situatii de risc

Maternitatea adolescentina sau tinere in situatii de risc

Fenomenul Baby Boom, descris de literatura de specialitate americana, se caracterizeaza printr-o crestere alarmanta a sarcinilor la adolescente, fenomen considerat in prezent o problema sociala. La adolescente, existenta mai multor factori de risc pot determina complicatii in timpul sarcinii, pierderea sarcinii, nasterea prematura, anomalii la nastere sau dizabilitati neurologice. Se pare ca in ultimele trei-patru decenii, conform evolutiei demografice, maternitatea la adolescente reprezinta o situatie tot mai frecventa, desi numarul de casatorii la adolescenti a scazut, iar numarul avorturilor a crescut.

Maternitatea, o experienta personala complexa, poate fi considerate o scoala a vietii care te invata sa relationezi, sa-ti scoti in evidenta punctele forte ale personalitatii, sa reduci spatiul psihologic detinut pana in clipa in care ai devenit mama. Insa, ce impinge un numar mare de tinere sa paseasca nepregatite, dintr-o data, ca urmare a unei intamplari pur fiziologice, spre situatia de a fi gravida si de a da nastere unui copil?

In primul rand, schimbarea perceptiei sociale fata de sarcina adolescentina. Astazi, familiile de origine sunt mai suportive decat in trecut, mai implicate emotional, financiar si fizic. Stigmatizarile sociale de alta data aproape ca au disparut, oamenii, devenind mai toleranti si mai flexibili in ceea ce priveste viata sexuala a tinerilor. Daca in trecut adolescenta-mama era perceputa ca avand un statut umilitor si degradant prin prisma respingerii acesteia de catre baiatul cu care a ramas insarcinata, in prezent, lucrurile s-au mai imbunatatit. Aceste obisnuinte sociale vechi au cam disparut din peisajul contemporan.  Toate acestea incurajeaza angrenarea in relatii sexuale inaintea casatoriei si scaderea varstei de incepere a vietii sexuale in jurul varstei de 15 ani.

In al doilea rand, infiintarea unor serii de programe de asistenta sociala comunitare pentru adolescentele care urmeaza sa nasca, pentru cele care au nascut deja, dar si pentru parintii acestora.

In al treilea rand, neglijarea unei contraceptii adecvate de catre adolescentii activi sexual. Unele adolescente refuza sa foloseasca contraceptia deoarece au speranta ascunsa sau inconstienta ca daca raman insarcinate, vor obtine mai multa atentie din partea familiei sau a prietenilor lor. Altele, isi doresc un copil doar al lor pe care sa il rasfete si care sa fie foarte pretuit de cei din jur. O alta parte a adolescentelor isi doresc un copil din dorinta de a obtine dragoste neconditionata de la o alta fiinta umana. Exista si tinere care realizeaza un compromis cu partenerul de cuplu, la baza caruia exista un schimb reciproc: Ea primeste din partea lui implicare si afectiune exclusiva iar El primeste din partea ei un copil. Insa, mai exista o categorie de adolescente care printr-o sarcina intentionata doreste sa pedepseasca sau sa isi ia revansa in fata unor parinti extrem de protectivi si de dominatori.

Mama-adolescenta singura, este nevoita sa-si asume atributii extinse prin care sa indeplineasca ambele roluri parentale, mama si tata, si sa sustina printr-un efort sporit economic si emotional copilul sau. Acest tip de relatie mama-copil este unul problematic cu cat nu exista in sprijinul mamei nici un ajutor din partea familiei de origine, a prietenilor, vecinilor sau colegilor. Drama profunda apare atunci cand mama nu are mijloace de subzistenta, neavand vreun venit din care sa se intretina, si mai grav, nici macar o locuinta in care sa traiasca. In astfel de cazuri, sansele de viata ale nou nascutilor se afla sub semnul intrebarii. Din fericire, exista institutii guvernamentale si organizatii non-guvernamentale care, inca, se mai implica luand sub ocrotire mama si copilul aflat in dificultate. Acestea au ca principal obiectiv inserarea si integrarea acestora in societate si dobandirea unui mod de viata considerat normal.

Cu cat varsta este mai mica la nasterea copilului, cu atat sansele de reluare a studiilor scade. Abandonul scolar are efecte negative pe tremen lung: educatie precara, joburi cu prestigiu scazut si venituri mici, satisfactie scazuta in munca. Efectele acestea se vor revarsa si asupra educatiei si copmportamentului mamei fata de copil, in cazul in care il pastreaza. Daca mama beneficiaza de sprijin social, familial precum si de alte ajutoare specifice, atunci creste posibilitatea de reluare a studiilor in timp util.

In cazul in care sarcina conduce la o casatorie timpurie, aceasta, de cele mai multe ori, este instabila si nefericita. Una din cinci casatorii la adolescenta se prevede a se termina print-un divort in primul an, una din trei in sase ani. Imaturitatea caracteristica, lipsa de pregatire pentru statutul de parinte, lipsa de disponibilitate pentru copil, resursele financiare limitate,toate acestea contribuie la nefericirea mariajului si la ruperea lui in primii doi ani de convietuire impreuna.

Riscurile asupra starii de santate fizica si psihica a copilului parintilor adolescenti sunt mai mari decat asupra  starii de santate fizica si psihica a copilului parintilor adulti. Rata crescuta a nasterilor premature si a greutatii scazute a copilului la nastere confirma afirmatia anterioara. De asemenea, rata martalitatii la copii nascuti de adolescente o depaseste pe cea  a copiilor de mame de peste 20 de ani. Aceasta poate fi pusa si pe seama imaturitatii, neglijentei si lipsei dorintei de a asigura o ingrijire adecvata sugarilor, lipsei cunostintelor si a experientei de asigurare a unei diete corespunzatoare copilului.

In Romania putem observa cresterea ponderii mamelor foarte tinere, cele mai multe necasatorite si care nu isi doresc copilul. Copiii care prezinta cel mai mare risc de a fi abandonati se inregistreaza, de regula, la mamele sub 20 de ani. Iata cateva intrebari la care merita sa meditam:

Se poate spune despre mama si copil ca se nasc amandoi deodata, in sensul ca este suficient actul in sine al nasterii pentru ca o femeie sa devina mama? O femeie care a purtat in pantece fatul, dar care apoi  a abandonat nou nascutul este cu adevarat mama? Depaseste cumva statutul de mama biologica?

 

 

Ioana-Corina MARCU,

consilier psihologic – formare in evaluarea si consilierea

experientialista a copilului, adultului, cuplului si familiei

                                                                                                                      ioanacorinamarcu.wordpress.com

Categories: Psihologie

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*