Care este vârsta potrivită pentru înscrierea într-un program de educaţie managerială de tip MBA

Care este vârsta potrivită pentru înscrierea într-un program de educaţie managerială de tip MBA

Indiferent dacă vor să devină antreprenori, vor să promoveze sau să obţină un salariu mai mare, anual 300 de manageri români se înscriu în cadrul unui program de educaţie managerială de tip MBA sau Executive MBA oferit pe plan local. Cu toate acestea, există şi cazuri, mai ales în străinătate, în care tinerii abia ieşiţi de pe băncile facultăţilor deja se gândesc să aplice pentru un astfel de program. Care este vârsta potrivită pentru a urma cursurile unui program de MBA? 

„Un MBA nu este făcut pentru cei care abia termină facultatea, el este de fapt o calificare ulterioară acumulării unei experienţe de muncă. Sigur, poţi învăţa în aşa fel încât să treci nişte examene, dar nu vor avea aplicabilitate şi nici nu vei înţelege cât de importantă este componenta umană a unei afaceri. Personal am stat de vorbă cu astfel de tineri care urmau un MBA şi pot spune că nu aveau nici cea mai mică idee despre cât de complex este un business şi nici nu înţelegeau că oamenii nu figurează doar pe o hârtie”, spune Mark Fenton O’Creevy, decan asociat în cadrul şcolii de afaceri Open University Business School (Marea Britanie), care oferă pe plan local un program de MBA prin intermediul firmei de training CODECS. El a fost prezent la începutul lunii la ceremonia de absolvire a programului, unde au fost premiaţi 23 de studenţi.

 

În opinia sa, un MBA este indicat persoanelor cu o experienţă de cel puţin trei ani în management dacă într-adevăr candidaţii vor ca tot ceea ce învaţă să poată fi aplicat în business.

„Dacă singurul motiv pentru care cineva se înscrie la un astfel de program este salariul pe care l-ar putea câştiga ulterior sau pentru că dă bine în CV, sfatul meu este să renunţe la idee, pentru că este un angajament foarte mare, trebuie să muncească mult. În general, oamenii care se înscriu la MBA vin târziu în carieră, la 40 de ani sau chiar după vârsta de 50 de ani. Pentru un tânăr fără experienţă MBA-ul riscă să nu însemne nimic, pentru că nu va face nicio diferenţă practică. Acesta te pregăteşte să devii un manager eficient, nu academician”, mai precizează O’Creevy.

Există chiar adepţi ai programelor de MBA care spun însă că trei ani pe piaţa muncii nu sunt suficienţi pentru ca un „student” să se alinieze pregătirii profesionale şi cunoştinţelor altor colegi care urmează acelaşi tip de educaţie.

„Într-adevăr, cel mai indicat program educaţional pentru cei care vor să lucreze pe poziţii înalte în cadrul unui business este cel de MBA, pentru că are aplicare directă în ceea ce înseamnă o afacere. Însă, sfatul meu ar fi ca aceia care se gândesc să se înscrie la un astfel de program să îşi ia timp, să nu se grăbească să aleagă unul şi să nu se îndrepte către orice şcoală. De asemenea, celor care au sub cinci ani de experienţă pe piaţa muncii nu le-aş recomanda o astfel de decizie, pentru că pot întâlni oameni la nivel de top management cu care un proaspăt absolvent de facultate nu poate comunica de la acelaşi nivel”, este de părere Robert Maftei, director regional în cadrul UniCredit Leasing şi cursant al unui EMBA în cadrul şcolii de business WU Executive Academy.

La polul opus însă, sunt şi angajaţi sau chiar antreprenori care spun că atât timp cât poţi să aplici cunoştinţele acumulate în timpul unui MBA într-o afacere, vârsta şi experienţa măsurată în ani pe piaţa muncii nu sunt neapărat relevante, ci numărul de angajaţi pe care îi coordonezi.

„Dacă ai norocul ca după ieşirea de pe băncile facultăţii să ai în subordine cel puţin zece oameni şi dacă ai şansa să aplici în mod concret informaţiile de la un MBA, sigur poţi face asta şi la o vârstă considerată a fi foarte fragedă pentru business. Un program ca acesta te ajută să îţi dai seama că mulţi manageri, chiar din domenii total diferite, au de răspuns aceloraşi provocări”, explică Sandu Gabriel, un antreprenor din industria de retail, absolvent al programului de MBA oferit de CODECS. El precizează că a decis să se înscrie în cadrul şcolii de afaceri în momentul în care s-a simţit „depăşit” de expansiunea puternică pe care a avut-o compania sa, care activează în industria telecomunicaţiilor, iar în prezent, după vânzarea acesteia, el ia în calcul revenirea pe piaţa de retail, în principal datorită cunoştinţelor acumulate pe parcursul programului.

„Nu cred că experienţa este o regulă care dictează înscrierea în cadrul unui MBA. La foarte multe şcoli rezidenţiale din străinătate la care am participat în timpul în care am urmat programul am întâlnit şi persoane foarte tinere care urmau acelaşi MBA. Cred că ţine mai de grabă de motivaţia personală şi de disponibilitatea de a sacrifica foarte mult timp personal, pentru că sunt ani grei de muncă”, spune Ileana Diaconescu, manager în cadrul unei companii farmaceutice cu activităţi pe plan local. Motivul pentru care ea spune că s-a înscris la acest MBA nu a fost dictat de dorinţa de a promova în carieră, având în vedere poziţia-cheie pe care o ocupă în companie, ci dorinţa de a se dezvolta personal şi de a privi şi înţelege business-ul din toate „unghiurile” sale.

Cu toate că piaţa programelor de MBA a crescut în ultimii ani, iar în prezent există 14 şcoli de business care oferă astfel de programe pe plan local şi 4.200 de absolvenţi, nu toţi angajatorii consideră că un MBA le va aduce „plusvaloare” prin intermediul randamentului dovedit ulterior de subalterni.

„Cred că unii angajatori sunt încă foarte nesiguri de faptul că programa sau studiul unui MBA i-ar ajuta de fapt pe angajaţi să pună în aplicare ceea ce au învăţat. Există multe situaţii în care angajaţii se duc la manager pentru a le spune că vor să facă un MBA şi primesc răspunsuri de tipul «eu nu am făcut unul, de ce trebuie să faci asta, nu este nevoie să mergi să înveţi, ci doar să devii un om de vânzări mai bun». În realitate, sunt sigur că pe piaţă există programe care sunt predate strict ca subiect academic, unde îngrijorarea ar fi legitimă, dar un MBA bun întotdeauna va ajuta angajaţii să pună în practică cele învăţate”, este de părere decanul Mark Fenton O’Creevy.

De asemenea, O’Creevy mai precizează că

MBA-urile de „calitate” propun teme care le cer studenţilor să facă proiecte pe baza modului în care funcţionează un business, de multe ori chiar propriile lor organizaţii.

„Rezultatul unui program de business trebuie să contorizeze cunoştinţe acumulate din toate ariile unei afaceri, împreună cu alţi studenţi din diferite sectoare ale economiei. Contextul diversificat şi uneori internaţional al unui MBA bun trebuie să te ajute să îţi percepi businessul altfel, prin prisma experienţelor colegilor de «clasă»”, adaugă O’Creevy.

Preţurile programelor de business de pe piaţa locală variază între 11.500 de euro şi 35.000 de euro.

 

Categories: Stiri din educație

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*