Clasa a IX-a: la liceu sau la gimnaziu?

Clasa a IX-a: la liceu sau la gimnaziu?

O dilemă pe care ministrul Educaţiei, Remus Pricopie, vrea să o clarifice  din punct de vedere legislativ în următoarele luni

Hotărât să nu repete greşelile făcute în trecut în legătură cu schimbările din Educaţie, actualul ministru, Remus Pricopie, a început să analizeze fiecare eroare din sistem, împreună cu sindicaliştii şi cu asociaţiile de părinţi, pentru a găsi soluţiile cele mai bune.

Jurnalul Naţional: Ce ar trebui să se schimbe în Legea Educaţiei Naţionale şi când ar trebui să se facă schimbările?

Remus Pricopie: Măsurile pe care le vom lua şi schimbările pe care le vom face, inclusiv în legătură cu Legea Educaţiei, trebuie să fie măsuri bine cântărite, bine calculate, care să nu ducă la bulversarea sistemului, aşa cum s-a întâmplat în ultimii ani. De asemenea, am spus şi insist pe această temă: din păcate, în ultimii ani, măsurile au fost adoptate fără niciun fel de consultare a celor din sistem. Să nu uităm că legea a fost, practic, aprobată printr-o asumare a acestui proiect de către Guvern. Este prima lege a educaţiei în istoria României care este adoptată în acest mod şi, evident că trebuie să iau în calcul acest lucru. Prin urmare, nu pot să discut despre modificări legislative fără să ţin cont de vocea celor din sistem. Am avut întâlniri cu multe cadre didactice, până în momentul de faţă, cu reprezentanţii sindicatelor, cu reprezentanţii părinţilor şi marea majoritate cere modificarea legii. Deja în acest moment se fac analize. Să nu uităm momentul legat de învăţători/învăţătoare, educatori/educatoare: acel moment a fost determinat de un articol neclar din lege şi de o serie de acte normative care au venit în completarea articolului din lege, respectiv, un ordin de ministru care creează din nou o situaţie neclară. Până la urmă, această problemă se rezolvă foarte simplu: dacă ar fi fost să respectăm ceea ce scria în ordinul ministrului, atunci ar fi trebuit să recunoaştem statutul de licenţiat în domeniul pedagogic pentru 22.000 de cadre didactice fără studii superioare şi să dăm afară 16.000 de cadre didactice care nu îndeplineau condiţiile. Ori, aşa ceva este inadmisibil. Doamna ministru Ecaterina Andronescu a procedat absolut corect în momentul în care nu a semnat acel ordin. A procedat corect şi când a solicitat, prin Ordonanţa de Urgenţă 92 modificarea legii. În legătură cu ceea ce vom face în continuare, am semnat protocolul şi cu sindicatele, iar lucrurile sunt clare: vom cere Parlamentului să clarifice acel act normativ, articolul 248, alineatul 3 din Legea nr 1/2011, şi vom păstra poziţiile de învăţători/învăţătoare şi educatori/educatoare cu studii medii. Vom păstra liceele pedagogice, pentru că noi considerăm că aceste licee reprezintă coloana vertebrală a învăţământului românesc, având şi o tradiţie importantă, dar, de asemenea, cei care au studii medii, pot continua, dacă vor, studiile superioare. Orice modificare în lege trebuie făcută după o analiză amplă.

JN: Clasa a noua ar trebui să rămână la liceu sau să treacă la gimnaziu?

Remus Pricopie: Trecerea clasei a noua la gimnaziu intră în aceeaşi categorie a clarificărilor legislative care sper să aibă loc în următoarele luni, la nivelul Comisiei de specialitate din Senat şi, ulterior, legea să-şi urmeze cursul în Parlament. Evident, că atunci când vorbim despre clasa a noua, trebuie să luăm în calcul care ar fi efectele pe care această măsură legislativă, prezentă în legea actuală, le-ar produce peste doi ani, atunci când ar urma să intre în vigoare. Facem această analiză, suntem deja în discuţie cu sindicatele şi sperăm să avem în cel mai scurt timp o poziţie comună în legătură cu acest subiect.

JN: Cum s-ar putea rezolva problema miilor de copii care termină clasa a opta şi nu iau note peste 5 la examenele naţionale?

Remus Pricopie: Este una dintre problemele semnalate în mod constant la examenele naţionale. România are rezultate destul de slabe la aceste evaluări care urmăresc două lucruri simple: capacitatea elevului de a citi şi de a înţelege un text şi capacitatea lui de a lucra cu numere relativ simple. Problema principală aici cred că este legată de ceea ce facem la clasă cu elevii. Prima problemă este legată de un anumit decalaj între rezultatele copiilor cu posibilităţi materiale, care învaţă la şcoli bune şi obţin rezultate excepţionale, şi rezultatele copiilor din mediul rural, care nu au posibilităţi materiale şi obţin rezultate slabe. Imediat ne putem duce cu gândul la interesul sau preocuparea cadrelor didactice din cele două medii, pentru că, dacă separăm rezultatele, vom vedea că există această discrepanţă. Va trebui să avem intervenţii punctuale acolo unde sunt rezultate proaste. S-au introdus evaluările la clasa a doua, a patra şi a şasea, pentru că aici intervine un alt aspect: înainte, evaluările naţionale de la clasa a opta erau primele evaluări de acest fel. Elevul nu se mai confrunta cu astfel de evaluări decât dacă participa la olimpiade sau la alte concursuri, dar această participare este opţională. E foarte important să avem date şi să ştim unde înregistrăm rezultate bune şi unde avem rezultate proaste, apoi să ne concentrăm asupra acelor şcoli unde rezultatele nu sunt bune. Trebuie să ştim dacă este nevoie să facem formarea cadrelor didactice, dacă trebuie să investim în laboratoare, în materiale didactice ca să creştem aceste rezultate. Eu aş mai corela rezultatele cu absenţele.

JN:  Dar problema salariilor foarte mici ale profesorilor din învăţământul preuniversitar? Credeţi că salariile mici din Învăţământ sunt cauza rezultatelor slabe ale elevilor sau o scuză a profesorilor?

Remus Pricopie: Evident că salariile cadrelor didactice contează, dar cel mai mult contează cadrele didactice. Dacă vrem să ştim valoarea şcolii, trebuie să ne uităm la profesori. Dacă profesorii sunt de calitate, atunci rezultatele sunt bune, iar salariile, da, contează. Ne preocupă acest subiect şi ştiu bine că una dintre primele măsuri pe care Guvernul le-a luat anul trecut a fost să readucă salariile la nivelul din 2009. În acest moment, Guvernul analizează posibilitatea de a introduce un “pachet” de sprijin pentru diverse categorii profesionale. Primii luaţi în calcul sunt medicii rezidenţi, dar sunt convins că vom discuta, în funcţie de creşterea economică pe care România o va avea, despre aşezarea salariilor profesorilor la un nivel corespunzător.

JN: Este necesar bacalaureatul profesional pentru a rezolva problema integrării absolvenţilor de liceu pe piaţa forţei de muncă? Se va introduce din această vară?

Remus Pricopie: Ceea ce pot spune, din perspectiva Ministerului Educaţiei, este că bacalaureatul se va organiza conform legii. Prin urmare, avem hotărârile de Guvern din tomana anului trecut, în acest sens. Dacă vorbim, însă, despre un bacalaureat diferenţiat, pentru că bacalaureatul profesional asta introduce, atunci pot spune că acesta trebuie să existe, pentru că nu toţi copiii sunt la fel. Sunt convins că Parlamentul – pentru că legea este acum în Parlament – va găsi o soluţie potrivită, în condiţiile în care Ministerul Educaţiei susţine bacalaureatul diferenţiat. Parlamentul va decide inclusiv dacă bacalaureatul se va susţine diferenţiat chiar din această vară. Singurul lucru cert pe care pot să-l spun este că toţi elevii care vor susţine examenul de bacalaureat trebuie să înveţe!

JN: Cum poate fi combătut fenomenul violenţei în şcoli?

Remus Pricopie: Indiferent că este mediatizat sau nu, avem statistici în privinţa evoluţiei violenţei în şcoli. Din punct de vedere al şcolii, trebuie să ne punem întrebarea de ce avem aceste situaţii. Nimeni, în clasă şi în şcoală nu predă “cum să te baţi”, iar această chestiune ţine de o serie de factori, pentru că nu-i învaţă nimeni pe elevi nici “cum să nu se bată”. Această componentă psihopedagogică este deosebit de importantă. În acelaşi timp, şcoala nu trebuie să fie privită ca un element izolat de societate. În societatea românească avem, din păcate, din ce în ce mai multă violenţă. Eu cred că problema este foarte importantă, pentru că aşa cum arată copiii noştri de astăzi va arăta societatea românească de mâine. Violenţa şi părăsirea timpurile a şcolii reprezintă priorităţi. Trebuie să abordăm această problemă într-o maineră interdisciplinară şi din perspectiva mai multor sectopare de activitate. Va trebui să reanalizăm strategia împotriva violenţei şi, foarte important, trebuie să le oferim copiilor alternativă: teatru, film, mai multe ore de sport, diverse activităţi care îi vor modela mult mai bine. Consilierea şcolară şi discuţiile cu părinţii sunt foarte importante.

JN: Cu ce finanţare se vor putea face aceste activităţi extraşcolare?

Remus Pricopie: Sunt bani nefolosiţi din fonduri structurale, iar acest domeniu poate fi finanţat, cu prioritate. În câteva săptămâni se vor deschide toate axele de finanţare POSDRU. Taberele şcolare trebuie să fie încurajate, dar să fie organizate responsabil şi legal. O altă problemă importantă este educaţia pentru sănătate, pentru o alimentaţie sănătoasă. Eu cred în puterea politicilor transversale. În acelaşi timp în care noi ne ocupăm de o educaţie pentru sănătate, ar trebui să existe şi măsuri legislative, pentru a nu se mai comercializa alimente nesănătoase în şcoli, aşa cum nu se comercializează nici băuturi alcoolice. Pe copil trebuie să-l ghidezi şi să-i cultivi acele valori şi acele principii care să-l ajute să se dezvolte armonios.

 Manuale pe suport electronic

JN: Cum v-aţi propus să îmbunătăţiţi funcţionarea sistemului educaţional în perioada mandatului de ministru?

Remus Pricopie: Sunt multe lucruri pe care trebuie să le facem. În primul rând, sistemul de educaţie are nevoie de un anumit tip de stabilitate. Trebuie să asigurăm o finanţare pe măsură, pentru că educaţia, fără o anumită susţinere financiară, nu-şi poate atinge obiectivele. Eu pot spune că, după o perioadă lungă de scădere dramatică a bugetului educaţiei, începem să creştem. Bugetul de anul acesta este mai mare decât cel de anul trecut, iar planificările pentru următorii ani sunt calculate pentru o dinamică pozitivă. Cred că în următorii ani va trebui să investim în cadrele didactice, pentru că interesul în acest domeniu este în continuă scădere. Veniturile lor pot creşte şi din activităţi suplimentare. În anii următori va trebui să investim şi în materiale didactice şi în biblioteci, pe care trebuie să le împrospătăm. Nu mă refer doar la achiziţia de cărţi, ci şi la materiale multimedia, care sunt atrăgătoare pentru elevi. Vom încerca să aducem la zi curricullumul, să-l adaptăm cerinţelor actuale, să reedităm manualele, într-o manieră modernă. Cred că trebuie să mai păstrăm, pentru un anumit număr de ani, manualele în sistemul clasic, dar să le facem mult mai atrăgătoare pentru copii, iar manualul trebuie să aibă alături şi alte instrumente de lucru, începând cu formatul electronic. Atunci când vom avea manuale electronice, va exista şi accesul la ele. În momentul de faţă se lucrează la un proiect care să asigure accesul nelimitat la internet pentru toate şcolile din ţară, cu investiţii minime, într-un timp foarte scurt. Nu vom cumpăra milioane de tablete, cum s-a spus. Vom identifica soluţiile corespunzătoare pentru implementarea acestui proiect.

Se vor debloca posturile de coordonator de doctorat

JN: Cum se va soluţiona problema coordonatorilor de doctorat?

Remus Pricopie: Obţinerea statutului de conducător de doctorat a fost blocată prin adoptarea legii 1/2011, pentru că în această lege nu se specificau clar mecanismele prin care se poate obţine acest statut, iar ordinul ministrului educaţiei care clarifica acest lucru a venit foarte târziu, astfel încât, practic, din 2010 până astăzi avem foarte puţini conducători de doctorat noi, care până la urmă au reuşit să treacă de procesul de abilitare. De altfel, şi profesori universitari promovaţi avem foarte puţini. De unde legea trebuia să sprijine tinerii, de fapt, exact această categorie de cadre didactice universitare a fost blocată. Ceea ce face noua ordonanţă de urgenţă este să separe cele două lucruri, iar din punctul meu de vedere este absolut corect, pentru că această conducere de doctorat reprezintă o componentă a activităţii didactice, în timp ce statutul de profesor universitar reprezintă o altă componentă. Cele două componente au fost separate şi se vor debloca şi conducerile de doctorat, în cel mai scurt timp. În legătură cu nunărul maxim de doctoranzi, trebuie să se facă distincţie între doctoranzi aflaţi în stagiu şi doctoranzi care şi-au terminat stagiul de pregătire şi urmează să susţină teza de doctorat. Numărul doctoranzilor nu poate fi unitar, pentru că un doctorat în Medicină are un anumit program, în timp ce unul în Ştiinţe Sociale poate avea şi un alt tip de abordare.

 

Categories: Stiri din educație

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*