Universitatea Babeş-Bolyai îşi va extinde programele de colaborare cu China

Universitatea Babeş-Bolyai îşi va extinde programele de colaborare cu China

Prorectorul pe probleme de administraţie, patrimoniu şi relaţia cu studenţii din Universitatea „Babeş-Bolyai” (UBB), prof. univ. dr. Ioan Bolovan, a acordat un interviu AGERPRES în care evidenţiază continuitatea şi dezvoltarea relaţiilor de colaborare cu cele mai mari universităţi din Republica Populară Chineză, perspectivele unor noi proiecte comune fiind discutate cu prilejul participării conducerii instituţiei clujene de învăţământ superior în luna decembrie 2012 la Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius din întreaga lume, un prestigios eveniment internaţional care s-a desfăşurat la Beijing.

AGERPRES: Institutul Confucius din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai este o platformă pentru studiul limbii, culturii şi civilizaţiei chineze şi mai ales pentru acţiuni de diplomaţie culturală. În luna decembrie a anului trecut aţi participat la o importantă reuniune care s-a desfăşurat la Beijing şi care a deschis noi perspective pentru o îndelungată colaborare instituţională.
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Universitatea „Babeş-Bolyai” a fost reprezentată la Conferinţa Anuală a Institutelor Confucius din întreaga lume, care s-a desfăşurat în luna decembrie 2012, la Beijing, de rectorul UBB, acad. prof. univ. dr. Ioan Aurel Pop. Eu l-am însoţit pe rectorul Ioan Aurel Pop la acest important eveniment. UBB a semnat, încă din octombrie 2009, un acord de cooperare cu celebra Fundaţie Hanban din Beijing. Hanban este Cartierul General din Beijing al Institutelor Confucius. La Conferinţa organizată în capitala Chinei se face o radiografie a activităţii desfăşurate de cele 450 de Institute Confucius din întreaga lume. Dincolo de bilanţul anului încheiat, Conferinţa stabileşte şi suita de programe care se vor derula în următorul ciclu de acţiuni.
Institutul Confucius din cadrul UBB, este, alături de cele similare de la Universităţile „Lucian Blaga” din Sibiu şi „Transilvania” din Braşov un punct de referinţă în dialogul cultural. Institutul de la Cluj-Napoca a fost, în 2011, recompensat cu o diplomă de performanţă. A fost unul dintre cele mai performante din lume. Această diplomă nu se acordă în fiecare an, dar nu înseamnă că în 2012 activitatea nu a fost la fel de prodigioasă şi de eficientă, fiind apreciată la Hanban.
La Beijing am avut şi o întâlnire cu unul dintre reprezentanţii de prim rang din conducerea de stat, care a elogiat activitatea Institutului Confucius din Cluj-Napoca şi sprijinul de care acesta s-a bucurat pe plan local.

AGERPRES: Ce au vizat discuţiile purtate cu reprezentanţii mediului academic din China?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: În primul rând lărgirea ariei de activităţi pe care le desfăşoară Institutul Confucius la UBB. Printre altele, a fost agreată propunerea de mărire a numărului de ore de limba chineză. De asemenea, vor fi introduse cursuri de istorie şi civilizaţie chineză, ca discipline opţionale în facultăţi ale UBB. Vizita la Beijing a fost o reuşită şi în privinţa imaginii instituţiei clujene de învăţământ superior, iar în 2013, când se va face noul bilanţ, UBB se va afla, sunt convins, pe o poziţie de top.
A doua parte a vizitei a inclus Universitatea de Ştiinţă şi Tehnologie din Zhejiang (ZUST) din marele oraş Hangzhou, reşedinţa provinciei Zhejiang, numit înainte Canton. ZUST şi UBB au încheiat un acord de colaborare în anul 2010. În baza acestui acord, 18 studenţi de la UBB au fost înmatriculaţi în programe de studii în limba engleză la ZUST, pentru un semestru sau un an universitar, iar 12 studenţi chinezi au venit la UBB, pentru cursuri de un semestru. Acordul a prevăzut şi vizite reciproce, la UBB şi la ZUST pentru nouă, respectiv trei cadre didactice. În colaborarea cu ZUST a fost perfectată ideea deschiderii unui program comun de masterat la Facultatea de Ştiinţe Economice şi Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB. Partea chineză este extrem de interesată de studiile economice. ZUST are mai puţine programe pe domeniile social şi umanistic, în schimb a stabilit relaţii pe termen lung pe profilul economic cu universităţi din Germania şi din alte state occidentale, fiind, totodată, interesată de oferta de la FSEGA pentru programe de masterat în managementul economic. O delegaţie formată din 15 cadre didactice de la ZUST va veni, în această vară, la UBB, pentru a încheia un parteneriat de studii de master pe profilul economic. UBB va fi partener şi organizarea unor manifestări ştiinţifice.

AGERPRES: Aţi putea aminti câteva din aceste manifestări ştiinţifice?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Una dintre cele deosebit de importante va fi Congresul Mondial de Istorie, care se va desfăşura în China. În calitate de vicepreşedinte al Comisiei Internaţionale de Demografie Istorică, dar şi de profesor al UBB, voi organiza un panel la acest congres pe tema controlului naşterilor în timpul regimurilor politice din secolul XX şi am identificat un specialist din China care va putea susţine o comunicare de interes, mai ales că la ora actuală China este statul cu cea mai numeroasă populaţie de pe glob. Mai mult de o cincime din totalul populaţiei Pământului trăieşte în China.

AGERPRES: Sunt şi alte universităţi din China cu care UBB va colabora în derularea unor proiecte ?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Este şi un acord cu Universitatea de Ştiinţe şi Tehnologie din Taiwan. Acordul semnat în 2005 va fi reînnoit. În Taiwan sunt instituţii de învăţământ superior care ocupă locuri de frunte în lume, precum Universitatea Naţională Chiao Tung sau Universitatea Naţională Normală.
Inevitabil, globalizarea nu va putea face abstracţie de existenţa acestor universităţi foarte puternice din Beijing, Zhejiang şi Taiwan. Ele au o bază materială impresionantă. Pentru a parcurge campusul universităţii din Hangzhou cu un microbuz a fost nevoie de 15 minute, atât de vastă este întinderea acestuia, cu baze didactice şi sportive. Cazarea studenţilor este asigurată într-un alt campus, care se întinde pe alte multe hectare cu clădiri moderne şi spaţii verzi.
Universităţile din China sunt puternice nu doar prin bazele materiale foarte bine dotate şi prin numărul de studenţi, dar şi prin performanţele obţinute de tineri şi de cercetători. Într-o discuţie privată cu preşedintele ZUST, am evocat bunele relaţii româno-chineze în perioade în care China traversa o perioadă dificilă. „Un chinez nu uită niciodată acel pahar cu apă oferit de prieten pe timp de secetă”, a spus preşedintele ZUST, evidenţiind că un prieten trebuie să rămână prieten toată viaţă. Eu sunt convins că lucrurile trebuie să fie analizate de factorii de decizie care au putere mai mult decât are o universitate. Emblematicul „drum al mătăsii” poate deveni, azi, cel al supleţii şi cooperării reciproc avantajoase. Institutele Confucius sunt repere ale diplomaţiei culturale.

AGERPRES: Aţi condus cu rezultate meritorii Centrul de Studiere a Populaţiei din cadrul universităţii, până în 2012, când aţi fost desemnat prorector la UBB. De ce credeţi că mecanismele progresului economic funcţionează atât de bine în China, de două decenii, şi sunt susţinute de populaţie, în timp ce Occidentul se confruntă cu o gravă criză financiară şi economică?
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Aş avansa o explicaţie subiectivă, pentru că nu mă pot lăuda cu o foarte solidă cultură economică. În China este un regim politic cu o ideologie diferită de cea a democraţiilor occidentale, dar cred că nu neapărat regimul politic este atât de important în progresele economice majore înregistrate de China. Este importantă mobilizarea tuturor resurselor pe care le are o ţară. Este important managementul resurselor materiale şi umane. Poate că în democraţiile occidentale formele tradiţionale de valorificare a tuturor resurselor naturale şi a capacităţilor umane au intrat, oarecum, într-o rutină. Nu întâmplător şi unul dintre statele din Asia cu o dezvoltare economică fulminantă în ultimele două decenii, Coreea de Sud, a avut o politică de readucere în patrie a specialiştilor care s-au perfecţionat în ţări occidentale, prin doctorate valoroase, dar şi de a atrage profesionişti de renume din străinătate în centrele de cercetare.
Este nevoie de o valorificare plenară a capacităţilor resurselor umane, a inteligenţei, iar China a făcut acest lucru. Renaşteri economice şi culturale s-au mai întâlnit în lume de-a lungul istoriei. Şi Japonia a parcurs un astfel de traseu, după 1868. În câteva decenii, prin investiţii considerabile în educaţie şi industrie Japonia a ajuns o mare putere economică a lumii până în preajma Primului Război Mondial. China a investit enorm în educaţie, pentru resurse umane supracalificate. Vă spuneam despre campusul gigant de la ZUST, care este impresionant. Una dintre explicaţiile progresului economic excepţional din China este investiţia în sistemul educaţional, alături de buna utilizare a resurselor umane calificate şi a celor naturale.

AGERPRES: Într-o altă ordine de idei, ce proiecte importante se află pe agenda dumneavoastră pentru anul 2013, ca istoric de renume naţional şi internaţional.
Prof. univ. dr. Ioan Bolovan: Sunt două „şantiere” de lucru. Primul, personal, abordează Primul Război Mondial dintr-o altă perspectivă decât cea a confruntărilor armate de pe front, a negocierilor de culise, a istoriei politico-diplomatice sau militare. De câteva decenii, în istoriografia occidentală studiile privind familia în perioada primei conflagraţii mondiale – aşa-zisul „front intern”, de acasă, problemele de moralitate, sau referitoare la viaţa copiilor – au o pondere specială.
În 2014 se va împlini un secol de la debutul Primului Război Mondial. Pentru români, acesta a adus sute de mii de victime, traume teribile, greutăţi şi distrugeri masive, dar şi marele moment istoric al Unirii de la 1918 şi formării României Mari. Prin urmare, doresc să finalizez lucrarea cu o altă abordare a perioadei 1914-1918. Mă voi referi la probleme demografice, de natalitate, epidemii şi impactul lor, evoluţia căsătoriilor şi a divorţurilor, relaţiile de familie în răstimpul în care bărbatul se afla pe front, iar soţia trebuia să înfrunte toate dificultăţile pentru a asigura funcţionarea gospodăriei, aşadar cartea va aborda problemele omului de rând. Lucrarea pe care o voi publica tratează lucrurile din perspectiva istoriei demografice, a antropologiei şi istoriei culturale.
Cel de-al doilea „şantier” este deschis printr-un contract cu Consiliul Cercetării Ştiinţifice din România. Într-o echipă în care lucrez alături de şase colegi istorici, sociologi, teologi şi specialişti în demografie pregătim un studiu despre căsătoriile mixte în Transilvania în secolul XX, care a cunoscut mai multe regimuri politice. Dorim să vedem cum au influenţat acestea coabitarea la nivel local, relaţiile interumane, între soţi români şi maghiari, români şi germani, sau români şi evrei. Este o cercetare amplă, care s-a extins pe durata a doi ani şi pe care o vom finaliza în 2014. Va cuprinde şi date demografice, statistice, din publicaţiile vremii, din interviurile sociologice pe care le-am realizat în familii mixte, dar şi cu părinţi sau foşti copii ajunşi la vârsta majoratului, care pot evalua problematica convieţuirii interetnice. Toleranţa şi convieţuirea sunt singurele alternative viabile oriunde în lume.

 

Categories: Stiri din educație

Write a Comment

Your e-mail address will not be published.
Required fields are marked*