Excursie 2023

Biserica mare Domnească din Târgoviște este ctitoria voievodului Petru Cercel și a fost zidită în același timp cu Casa Domnească în anul 1584. Lăcașul poartă hramul Adormirea Maicii Domnului și a fost realizat după modelul bisericilor de tipul cruce greacă înscrisă . Monumentul se distinge de lăcașurile ridicate la sfârșitul secolului al XVI-lea prin proporțiile sale nemaintalnite până atunci, dreptunghiul în care se înscrie conturul exterior măsurând 14 metri pe 30 de metri.
Deasupra intrării în naos, pentru familia domnească, Petru Cercel adaugă un balcon, cu accesul direct din palat, printr-un coridor ce unea cele două construcții. Acest balcon avea două roluri: primul rol era de a oferi un loc potrivit pentru ca Doamna țării să urmărească slujba (femeile nu aveau voie să intre în naos). Cel de-al doilea rol era faptul ca prin intermediul balconului și a unui culoar se facea legătura cu o ușă care dădea în casele domnești. Scara care urcă din naos la acest balcon are motive orientale de pe vremea lui Constatin Brâncoveanu. Primul strat de pictură este de pe timpul lui Mihai Viteazu, dar mai interesantă este pictura din timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu.
Constantin Zugravul a realizat o adevărată operă de artă a acelei epoci prin armonizarea culorilor și bogăția de detalii. În Biserica mare Domnească găsim cea mai amplă galerie a unor chipuri de domnitori munteni : Matei Basarab , Neagoe Basarab , apoi Constantin Brâncoveanu și Petru Cercel (în postura de ctitori, țînând macheta bisericii), urmați de Mihai Viteazu (prima reprezentare cu coroana pe cap), Radu Șerban, Constantin Carnul, Șerban Cantacuzino și Radu Mihnea.
În pictura din naos se remarcă o scenă destul de rară în pictura bisericească „Înmulțirea și împărțirea pâinilor și peștilor” dispusă pe balustrada cafasului. Un alt element interesant este faptul că în compoziția „Nuntă în Caana Galileiii” apar elemente ce fac parte dintr-o nuntă românească: taraf tradițional, costume populare și altele. Varietatea temelor iconografice, simțul în armonizarea culorilor, ca și expresivitatea figurilor, fac din pictura acestei biserici una din marile realizări ale epocii.
Bogăția de detalii, marele număr de scene de mici proporții, legate între ele prin colorit și scară, creeeaza o puternică expresie de unitate, care se desprinde, de altfel, din mai toate
ansamblurile de pictură ale epocii brâncovenești.
În această biserică a fost înmormântat inițial Matei Basarab, fiind mutat ulterior la Mânăstirea Arnota după jaful provocat de tătari.