Excursie 2023

Plimbarea prin incinta ansamblului domnesc din Târgoviște, încununată de ascensiunea în Turnul Chindiei, nu poate fi considerată încheiată fără o vizită la Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești. Elevii din grupul țintă împreună cu profesorii însoțitori au vizitat clădirea istorică care găzduiește Muzeul Tiparului. Expoziția permanentă este amplasată la parterul casei, sălile cu exponate urmând oarecum un curs cronologic.

Casa inițială a fost construită la 1803 de către călugării mănăstirii Dealu (care primiseră drept metoc biserica „Sf. Vineri” din incinta fostei reședințe domnești), pentru egumenul Dionisie Lupu , viitor mitropolit al Țării Românești. În timp găzduiește o școală bisericească, apoi devine casă parohială, iar în Primul Război Mondial devine sediu al comandamentului german. După 1945 ruina cuprinde impunătoarea casă egumenească și abia între anii 2008-2010 se desfășoară un proiect de refacere de la zero. Instituția muzeală ne prezintă principalele etape de dezvoltare a scrisului și a tipăriturilor pe meleagurile românești începând de la cele mai vechi elemente (tăblițele de la Tărtăria și Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung), reproduceri bineînțeles.
Urmează cărțile tipărite de călugărul Macarie, de diaconul Coresi, cele din epoca lui Matei Basarab, cărțile mitropoliților Varlaam și Dosoftei, scrierile domnului cărturar Dimitrie Cantemir sau cele ale reprezentanților Școlii Ardelene.
Circuitul muzeal se încheie cu tipăriturile din secolul al XIX-lea când se adoptă alfabetul latin și apar primele publicații cu caracter regulat: Albina Românească (1829), Curierul Românesc (1829) și Gazeta de Transilvania (1838). De altfel, limita temporală până la care considerăm o tipăritură drept veche este anul 1830, limită superioară acceptată de cei mai mulți specialiști.
Ce ne-a plăcut în muzeu? Am apreciat cărțile tipărite cu 400-500 de ani în urmă, lucrări „muncite” , culese literă cu literă, care au contribuit ușor-ușor la ridicarea culturală a societății (de exemplu, Tetraevanghelul lui Macarie – Mănăstirea Dealu, 1512; Evangheliarul Român tipărit de Coresi la Brașov, 1560-1561; Noul Testament de la Bălgrad – Alba Iulia, 1648; Descrierea Moldovei de Dimitrie Cantemir, 1771). În al doilea rând, interesant ni s-a părut spațiul amenajat la demisol care încearcă să ne prezinte o tipografie medievală. Cel mai valoros element este tiparnița de la 1778. Nu în ultimul rând, ne-au plăcut câteva exponate prezente în vitrinele muzeului: plăcuțe de imprimare (xilogravuri), ornamente tipografice, plăcuțe metalice pentru realizarea ferecăturilor, călimări de brâu de câteva secole vechime.

Carte frumoasă cinste cui te-a scris
Incet gandita, gingas cumpanita;
Esti ca o floare, anume inflorita
Mainilor mele, care te-au deschis.
Ex libris – Tudor Arghezi